Calendar

In 19 ianuarie mai savarsim

Horatiu — Mon, 19 Jan 2009 09:28:26 +0000

Pomenirea aducerii moaştelor celui între sfinţi părintelui nostru Grigorie Teologul, în biserica Sfinţilor Apostoli.

Pomenirea minunii celei mari din Niceea, când sfântul Vasile cel Mare a deschis prin rugăciune uşile bisericii soborniceşti şi a dat-o în seama ortodocşilor.

Pomenirea cuviosului părintelui nostru Meletie Valisiotul Mărturisitorul, care a trăit în anii o mie două sute trei.

Pomenirea celui între sfinţi părintelui nostru Marcu Eugenicul cel din Efes, singurul luptător, apărător şi păzitor al Ortodoxei.

Pomenirea celui între sfinţi părintelui nostru Arsenie, arhiepiscopul Cherchirei, care în pace s-a săvârşit.

Sfânta Eufrasia

Horatiu — Mon, 19 Jan 2009 09:26:48 +0000

Această muceniţă a fost din cetatea Nicomidiei şi a trăit pe vremea împăratului Maximian. Era de neam vestit, fiind împodobită cu obiceiuri înţelepte şi bune. Deci, nevrând să jertfească demonilor, a fost bătută cumplit. Şi rămânând mai departe neînduplecată a fost dată unui bărbat barbar, să fie batjocorită. Dar ea l-a amăgit pe acesta zicându-i că, dacă nu o va necinsti, îi va da o doctorie care îl va feri de loviturile săbiilor şi de năvălirile vrăjmaşilor. Şi ca dovadă a tăriei acestei doctorii, i-a zis să-şi încerce sabia pe gâtul ei, care ar rămâne neatins de orice lovitură. Acest barbar crezând spuselor ei şi-a repezit cu putere sabia în această muceniţă, care-şi întinsese gâtul, şi aşa i-a tăiat capul.

Sfantul Macarie Alexandrinul

Horatiu — Mon, 19 Jan 2009 09:25:44 +0000

A fost preot al aşezărilor călugăreşti numite Chilii. El a dovedit linişte şi răbdare deplină şi a săvârşit lucruri măreţe şi minuni. De faptele lui cele bune s-a minunat şi marele Antonie zicând: “Iată Duhul Sfânt S-a odihnit întru tine, şi vei fi mai departe moştenitor al faptelor mele bune”. Acest Macarie, când auzea că cineva a făcut o faptă duhovnicească de seamă, umplându-se de râvnă, o îndeplinea şi el. Astfel, auzind că monahii de la Tabenisi în tot postul mare mâncau bucate negătite la foc, s-a hotărât să nu mai mănânce şapte ani bucate pregătite la foc, ci numai verdeţuri crude şi legume muiate. Se lupta să înlăture şi somnul: douăzeci de zile şi douăzeci de nopţi n-a intrat sub vreun acoperământ, ci a stat afară în arşiţa zilei şi în frigul nopţii. Odată, fiind necăjit de demonul desfrânării, s-a dus într-un pustiu îndepărtat, unde a stat gol şase luni şi unde ţânţarii mari ca viespile l-au înţepat cumplit, încât i-au băşicat tot trupul; iar după cele şase luni, întorcându-se la chilia lui, numai după glas a fost cunoscut, căci trupul i se schimbase, asemănându-se cu al leproşilor. Odată, săpând un puţ, un şarpe otrăvitor s-a atins de mâna lui; iar el prinzându-l l-a omorât, zicând: “Nefiind trimis de Dumnezeu, cum ai îndrăznit să te atingi de mine?” Altă dată a intrat în Mănăstirea Tabenisioţilor, îmbrăcat în haine mireneşti, vrând să afle cum vieţuieşte fiecare dintre cei de acolo. Şi sosind Postul cel mare, a văzut la ei purtări felurite: astfel, unul mânca în fiecare seară, altul la două, altul la trei, altul la cinci seri; iar alţii, stând toată noaptea în picioare, a doua zi se aşezau la lucru. Macarie însă, udând mlădiţe de finic, a stat într-un colt până s-au împlinit patruzeci de zile şi a sosit Paştile. Şi în toate aceste zile n-a gustat nici pâine, nici apă, nu a făcut nici îngenuncheri, n-a şezut, nu s-a culcat şi nu a gustat nici un fel de hrană, decât numai duminica puţină varză crudă. Se mai istoriseşte despre acest sfânt că odată, şezând în ogradă şi grăind altora lucruri folositoare, a intrat o hienă, aruncând la picioarele sfântului puiul ei orb. Iar sfântul dând cu scuipat peste ochii lui l-a făcut să vadă: hiena l-a luat şi a ieşit afară. Şi a doua zi dimineaţa a adus grăbită o piele de oaie fericitului, care a zis către ea: “Eu nu primesc lucruri nedrepte”, iar ea plecându-şi capul a ieşit din ogradă.

Acest Macarie a văzut şi el pe diavol purtând tot felul de înşelăciuni, înfăşurate într-o haină zdrenţuită şi părând că sunt închise în nişte tigvuliţe. Sfântul Macarie era mic de stat, slab şi spân, având numai câteva fire de păr pe buză şi în vârful bărbii. Căci din cauza asprimii ostenelilor sihăstreşti, nici părul nu i-a crescut. Trăind astfel în pustnicie şi ajungând la adânci bătrâneţi, s-a mutat către Domnul.

Macarie Egipteanul

Horatiu — Mon, 19 Jan 2009 09:24:44 +0000

Sfântul Macarie Egipteanul s-a născut şi a crescut pentru viaţa pustnicească. Din fragedă copilărie îndeletnicindu-se cu fapta bună şi iubind viaţa virtuoasă şi împodobindu-se cu ea, a ajuns locaş dumnezeiesc al Duhului. A dobândit atâta răbdare în ostenelile lui pentru fapta bună, încât a primit puterea să gonească duhurile necurate. El avea deopotrivă şi darul înţelegerii; spunea mai dinainte ce avea să se întâmple şi era făcător de minuni. Pentru toate acestea după rugămintea îndelungată a arhiereului de atunci, a primit preoţia, căci arhiereul a hotărât să nu stea ascunsă făclia sub obroc, ci a căutat să-şi sfinţească mâna, prin atingerea de el. După sfinţire Macarie s-a dedat la nevoinţe şi mai grele: a făcut o hrubă pe sub pământ, care începând de la chilia lui, se întindea pe o lungime de o jumătate de stadiu, şi la capătul hrubei şi-a săpat cu mâinile lui o peşteră. Când veneau mulţi oameni să-l cerceteze, el intra în hrubă şi se ascundea în peşteră şi nimeni nu-l afla. Cât despre mâncare şi băutură, este de prisos să mai vorbim, de vreme ce trupul prin înfrânarea cea desăvârşită şi dumnezeiască mărturisea aceasta. Odată, venind la el un eretic, stăpânit de demonul îngâmfării şi zicând că nu există învierea morţilor, ca să-l înfrunte pe acest eretic, cuviosul a înviat pe un mort. Şi zicea cuviosul că sunt două cete de demoni; una se luptă cu oamenii prin patimi înspăimântătoare şi alta, a îngâmfării, împinge pe oameni la rătăcire. Satan rânduieşte ceata din urmă la fermecători şi la eretici. Acest sfânt a proorocit urgia Domnului asupra ucenicului său, care ascundea lucrurile săracilor şi nu se pocăia şi pentru aceasta s-a şi îmbolnăvit de lepră. Iar pe unul, care împins de demon mânca în fiecare zi câte trei coşuri de pâine, şi bea un vas mare de vin, l-a făcut să mănânce numai trei bucăţi mici de pâine. Cuviosul Macarie a văzut şi pe diavol cum îşi purta meşteşugirile şi înşelăciunile în tigvuliţe. Pe Teopempt monahul, cel înşelat de diavol, l-a îndreptat. El a auzit glas dintr-o tigvă uscată a unui preot al idolilor, care se găsea în pustiu, zicând ca prin mijlocirea rugăciunilor lui cei din chinurile iadului se uşurează puţin. A proorocit pustiirea aşezărilor călugăreşti de la Skit. Pe un mort l-a înviat, ca să spună unde a ascuns averea unor oameni şi iarăşi a poruncit de a adormit. Deci cu astfel de lucruri dumnezeieşti fiind împodobit, a părăsit viaţa la adânci bătrâneţi, trăind nouăzeci de ani.

Evenimente in decursul istoriei

Horatiu — Mon, 19 Jan 2009 09:17:31 +0000

In 19 ianuarie :

- 1576: A murit Hans Sachs, maestru cântăreţ, compozitor şi poet german (n. 1494);

– 1736: S-a născut James Watt, inginer şi inventtor scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (d. 1819);

– 1737: S-a născut scriitorul francez Bernardin de Saint-Pierre (d. 1814);

– 1839: S-a născut Paul Cézanne, pictor francez (d. 1906);

– 1890: S-a născut fizicianul Ştefan Procopiu; a ajuns pe căi proprii la noţiunea de magneton înaintea danezului Niels Bohr şi independent de acesta; membru al Academiei Române (d. 1972);

– 1905: A murit Iacob Felix, medic ceh (originar din Boemia), naturalizat român în 1869; fondator al şcolii româneşti de igienă şi sănătate publică; membru al Academiei Române şi vicepreşedinte al acestui for (1885-1886) (n. 1832);

– 1921: S-a născut scriitoarea americană Patricia Highsmith, autoare de romane poliţiste şi ecranizări (d. 1995);

– 1922: S-a născut regizorul polonez de film Jerzy Kawalerowicz;

– 1930: S-a născut Ludovic Bacs, dirijor şi compozitor; fost dirijor al Orchestrei de Cameră Radio;

– 1930: S-a născut (la Vârşeţ, Serbia-Muntenegru) regizorul român de film documentar Slavomir Popovici (d. 1983, la Bucureşti);

– 1935: S-a născut fizicianul german Herbert Walther; a publicat, singur sau în colaborare, peste 300 de lucrări ştiinţifice, numărându-se printre cei mai mari specialişti în spectroscopia atomică şi cuantică; membru de onoare străin al Academiei Române;

– 1938: A murit Branislav Nusic, scriitor sârb (n. 1864);

– 1946: A fost creat la Tokio Tribunalul Militar Internaţional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi (sentinţa a fost pronunţată la 4 noiembrie 1948);

– 1951: A murit Constantin C. Nottara, compozitor, violonist şi critic muzical (n. 1890);

– 1957: A murit Barbu Lăzăreanu, istoric literar, bibliograf şi publicist; membru al Academiei Române (n. 1881);

– 1971: A murit inginerul Martin Bercovici, unul dintre pionierii planurilor de electrificare a ţării; membru al Academiei Române (n. 1902);

– 1973: A murit istoricul Romulus Cândea, cercetător al istoriei bisericeşti; membru corespondent al Academiei Române (n. 1886);

– 1981: A murit Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (n. 1929);

– 1986: A murit sculptorul Iftimie Bârleanu (n. 1916);

– 1996: A murit compozitorul Elly Roman (n. 1905).

Evenimente in decursul istoriei

Horatiu — Fri, 16 Jan 2009 10:17:52 +0000

Pe 16 ianuarie

- 27 î. Hr.: Octavianus a primit titulatura sacrală de „Augustus“ şi a adoptat titulatura de „Imperator Caesar Augustus divi filius“;

– 1547: Ivan cel Groaznic a fost încoronat ţar al Rusiei;

– 1885: apare noul organ de presă junimist „România liberă“, ce reflectă grupul junimist intrat în Camere la alegerile din noiembrie 1884;

– 1920: intră în vigoare un amendament la Constituţia SUA, care interzice fabricarea şi consumul băuturilor alcoolice („Legea prohibiţiei“), în vigoare până la 5 decembrie 1933;

- 1838: s-a născut Franz Brentano, filosof german (d. 1917);

– 1946: George Călinescu începe, la Facultatea de Litere din Universitatea Bucureşti, cursul „Istoria literară ca ştiinţă inefabilă şi sinteză epică“, cu lecţia de deschidere intitulată „Sensul clasicismului“.

Sfinţi Mucenici şi fraţi buni: Pevsip, Elasip şi Mesip şi a bunicii lor Neonila

Horatiu — Thu, 15 Jan 2009 22:58:49 +0000

Aceşti sfinţi mucenici erau toţi trei din Capadochia, foarte iscusiţi la îmblânzirea cailor tineri sălbatici şi la întrecerile în alergările de cai. Odată, la o serbare, dată în cinstea zeiţei Nemesis, în patria lor, au chemat la ospăţ şi pe Neonila, bunica lor. Aceasta fiind creştină îşi bătea joc de idoli şi le vorbea despre iconomia lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră. Iar ei şi-au adus aminte de vedeniile avute în vis, când au fost sfătuiţi să creadă în Hristos. Deci, crezând, au surpat idolii şi au mărturisit pe Hristos în mijlocul adunării de oameni. Pentru aceasta au fost aruncaţi în foc de elini, stăpânii lor. Şi aşa au luat cununa muceniciei toţi trei, împreună cu bătrâna Neonila.

Sfântului Mucenic Danact

Horatiu — Thu, 15 Jan 2009 22:01:47 +0000

Acest sfânt mucenic era din Iliric, din locul numit Avlovna, fiind citeţ al bisericii de acolo. Năvălind păgânii, el a luat veşmintele bisericii ca să le scape şi a fugit cu ele; dar într-un sat a fost prins de păgâni şi silit să jertfească idolului Dionis. Şi neplecându-se la aceasta, a fost omorât cu sabia.

Sfântului Noul Sfinţit Mucenic Damaschin

Horatiu — Thu, 15 Jan 2009 22:00:23 +0000

Sfântului noului sfinţit mucenic Damaschin, care a mărturisit în satul Gabrovo, de lângă Târnovo, în anul 1771, şi care prin sugrumare s-a săvârşit.

Amintirea cinstitului lanţ al Sfântului Apostol Petru.

Horatiu — Thu, 15 Jan 2009 20:58:48 +0000

În această zi ne amintim de cinstitul lanţ al sfântului apostol Petru, cu care l-a legat Irod Agrippa, către anul 42, precum spune evanghelistul Luca, în faptele Apostolilor (FA 12, 1-11). Îngerul care s-a arătat a dezlegat pe Petru. Iar lanţul a fost păstrat de credincioşii din Ierusalim cu grijă, trecând de la unii la alţii, până când Patriarhul Iuvenalie (2 Iulie) l-a arătat Evdochiei, soţia împăratului Teodosie cel Tânăr, iar împărăteasa l-a adus de la Ierusalim la Constantinopol în anul 437 sau 439. Apoi Evdochia a trimis lanţul la Roma, la fiica ei Eudoxia (soţia lui Valentinian, împăratul Occidentului), care a zidit la Roma o biserică dedicată Sfântului Petru şi în care a pus lanţul.

La Roma mai existau la acea vreme şi lanţurile cu care a fost bătut sfântul Apostol Petru înaintea muceniciei sale, pe vremea împăratului Nero. Şi aceste lanţuri au fost aşezate tot în această biserică, şi cinstirea lor a început a se face în această zi de 16 Ianuarie.