Tinutul Padurenilor

Adresa: Principală, nr. 18
Judet: Hunedoara
Tara: Romania
Cod postal: 337300
Telefon: 0254-735404
Fax: 0254-735404

ersoane din primarie: Primar: Lupulescu Liviţuc
Viceprimar: Zepa Daniel
Secretar: Miclaoni Isidor
Contabil: Crăciunescu Claudia Cristina
Numele satelor aflate in administratie: Lunca Cernii de Jos, Lunca Cernii de Sus, Gura Bordului, Negoiu, Valea Babii, Fântâna, Meria
Suprafata: 15205 ha
Intravilan: 216 ha
Extravilan: 14989 ha
Populatie: 1162
Gospodarii: 416
Nr. locuinte: 440
Nr. gradinite:
Nr. scoli: 4
Nr. licee:
Nr. universitati:
Asezarea geografica: La poalele Munţilor Poiana Ruscăi
Zonă montană
Activitati specifice zonei: Creşterea animalelor
Cultivarea terenului agricol
Activitati economice principale: Agricultură
Creşterea animalelor
Exploatarea lemnului
Obiective turistice:
Evenimente locale:
Facilitati oferite investitorilor: Exploatare masă lemnoasă
Dezvoltarea zootehniei
Facilităţi pentru dezvoltarea agroturismului şi activităţi economice
Proiecte de investitii: Modernizare drumuri comunale
Modernizare Dispensar Comunal
Achiziţionare utilaje dezăpezire
Construirea unui parc de joacă pentru copii

Este si usor, dar si dificil sa prezinti cartea “Padurenii Hunedoarei”, semnata de Rusalin Isfanoni si aparuta recent la Editura “Mirabilis”. Este usor pentru ca masivul volum are certe virtuti literare, evocand cu caldura portretul istoric, etnografic, spiritual al populatiei care traieste intre Valea Cernei si Valea Muresului, nu departe de Sarmizegetusa Regia, fosta resedinta a regilor daci.Este dificil, intrucat prin sistematizarea unei multitudini de date stiintifice, adunate de-a lungul anilor de catre autor, ca si prin interpretarea acestor date cartea se adreseaza, in buna masura specialistilor. Insa interferenta dintre accesibilitate si sobrietate stiintifica confera cartii virtutea de a se adresa atat cititorului neavizat cat si omului de stiinta. Iata ce scrie in prefata dr. Georgeta Stoica, director general al Muzeului National al Satului “Dimitrie Gusti”: “Padurenii Hunedoarei”, monografie elaborata ca teza de doctorat de Rusalin Isfanoni, cercetator stiintific la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, se deosebeste de toate celelalte lucrari aparute pana acum prin amploarea cercetarilor efectuate in domeniul multor ani, timp in care fiecare aspect a fost urmarit, aprofundat si interpretat. Din prezentarea tuturor temelor abordate, razbat vibratiile trairilor directe ale autorului, padurean prin nastere, participarea emotionala si intelegerea profunda a unei conceptii de viata izvorata dintr-o istorie seculara… Stilul placut al scrierii din care transpare pasiunea autorului pentru Tinutul Padurenilor, datele noi si interesante pe care le aduce, ne indreptateste sa credem ca aceasta carte se va bucura de succes in sanul marelui public si al specialistilor.Dupa ce trece in revista literatura consacrata de-a lungul vremii tinutului padurenilor, Rusalin Isfanoni intreprinde o cercetare asupra coordonatelor istorice, geografice, oprindu-se mai mult la cele etnografice. Aici sunt evocate datini si obiceiuri insolite, traditii, precum jertfirea primului lemn ales pentru casa noua sau sura - constructie cu insusiri sacre. Mai aflam din acest capitol amanunte despre targurile din tinut, despre portul si cantecul padurenesc, ca si despre sarbatorile si obiceiurile de peste an. O cuprinzatoare sectiune a cartii este consacrata obiceiurilor de familie, aici gasindu-si locul descrieri eshaustive, nu rareori pitoresti, despre obiceiurile de la nastere, nunta si inmormantare. Ne este infatisat si destinul, adeseori tragic, al padurarilor Hunedoarei in contemporaneitate, cand populatia de aici s-a confruntat cu angajarea in masa in industrie, cu pierderea unor traditii, inclusiv a portului specific. Bucurandu-se de numeroase ilustratii sugestive despre obiceiuri, constructiile satesti, aspecte de munca, preocupari principale, ca si de un glasor de termeni dialectali si obiceiuri traditionale, cartea “Padurenii Hunedoarei” atesta o datorie de credinta, exprimata astfel de Rusalin Isfanoni: “A cunoaste si a face cunoscute celorlalti cultura si civilizatia arhaica a padurenilor este pentru autorul acestei lucrari nu doar o datorie stiintifica, ci si una morala sfanta”.

Scurt istoricComuna Batrana este o asezare straveche, care dateaza, conform unor obiecte gasite pe raza administrativa inca din perioada neolitica.Numele comunei Batrana vine de la o veche legenda cunoscuta de catre locuitorii din zona.Nu se cunoaste atestarea documentara a localitatii Batrana. Read the rest of this entry »

În viaţa de zi cu zi, oamenii s-au obişnuit cu modul în care timpul îşi pune amprenta pe tot ceea ce-i înconjoară. Bătrâneţea şi chiar moartea, deşi dureroase, au intrat în firescul vieţii. Însă când sate şi localităţi întregi îmbătrânesc şi îşi trăiesc agonia situaţia capătă o notă tragică şi nefirească. În ediţia din 11 noiembrie a emisiunii “Te vezi la Ştirile Pro Tv” difuzată de la ora 13:15, Cristian Tabără se va afla în centrul Transilvaniei, în ţinutul pădurenilor, zonă aflată pe versantul vestic al munţilor Poiana Ruscă. În ţinutul pădurenilor, loc numit aşa pentru că este înconjurat de păduri din toate părţile, sunt nu mai puţin de 40 de sate şi cătune, din care 33 se află pe vârf de munte. În ciuda frumuseţii locurilor, o parte dintre acestea au ajuns să fie depopulate parţial sau chiar complet. Este cazul satelor Manu şI Curpenii Silivaşului, în care au rămas doar case părăsite şi nici un locuitor, sau cazul satului Mosoru, în care mai există un singur locuitor care să-şi amintească de duminicile în care uliţele erau pline de oameni. Cristian Tabără şi echipa “Te vezi la Ştirile ProTv” au poposit în cătunul Goleşu, care ţine de Topliţa, loc în care mai există aproximativ 10 locuitori. Situat la 1000 de m altitudine, într-un peisaj foarte pitoresc, Goleşu era pe vremuri un sat bogat, în care oamenii trăiau bine de pe urma pământului şi animalelor. Astăzi în Goleşu mai există trei

vaci şi 10 locuitori care-şi împart frăţeşte şi disperarea şi speranţa şi care se miră la vederea unei maşini ca la sosirea unei nave extraterestre. Din această cauză, sosirea oaspeţilor de la Bucureşti, Cristian Tabără şi echipa “Te vezi la Ştirile ProTv”, a produs o surpriză imensă, căci cei 10 locuitori din Goleşu s-au obişnuit să creadă că sunt uitaţi şi părăsiţi de toată lumea. Cu toate acestea, există unele persoane care s-au decis să înfrunte şi clima aspră şi izolarea pentru a se bucura de pacea paradisului din Goleşu. Iar dacă unii încă mai speră că uliţele acestui cătun se vor umple într-o zi de forfota veselă a sătenilor, alţii sunt foarte sceptici. Părintele Tiberiu Brăila, care slujeşte în comuna Topliţa de 20 de ani, crede că “asistăm la o moarte a satului romanesc”. Cum cea mai mare parte a tinerilor au plecat la oraş, sau în străinătate să-şi facă un rost, satele şi cătunele din munţi au început să se stingă încet-încet. Deşi în aceste zone se găseşte un adevărat patrimoniu cultural, tradiţiile populare încep să fie din ce în ce mai mult exponate de muzeu, scoase în lume doar de sărbătoare. La plecarea din Goleşu, Cristian Tabără a primit în dar o traistă. Pentru a nu uita cătunul din vârf de munte. Însă dacă aşteptările cele mai optimiste se adeveresc, iar aceste satele se vor umple de viaţă, traista nu va rămâne plină doar cu amintiri. (Camelia Cavadia)

Ţară România
Judeţ Hunedoara
Statut Centru de comună
Atestare
Sate componente Bunila, Alun, Cernişoara Florese, Poieniţa Voinii şi Vadu Dobrii
Guvernare
- Primar
Populaţie (2002)
- Total 451 locuitori
Fus orar EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poştal {{{codpoştal}}}
Prefix telefonic +40 x59 [1]